Politicile sportului

“La 11 iunie 1923, un grup de lucrători, maiștri și funcționari de la Atelierele Grivița, a hotărât înființarea unei grupări sportive, denumite atunci Clubul Sportiv CFR și încadrată ulterior în AGSC – CFR (Asociația Generală Sportivă și Culturală – CFR), care și-a început activitatea cu secția de fotbal și o secție de lupte. Primul comitet de conducere a fost ales în adunarea din 25 iunie 1923, punând astfel, oficial, în stare de funcționare gruparea sportivă a feroviarilor bucureșteni. Ca președinte a fost ales maistrul Teofil Copaci. […] În următorii ani, au luat ființă și alte secții pe ramuri de sport, numărul acestora ajungând, în anul 1934, la 15 (atletism, baschet, volei, polo, ciclism, fotbal, scrimă, box, natație, tenis, lupte greco-romane, șah, camping și turism).”

— mărturia lui Ioan Grigore Lăzărescu în Traian Moldoveanu, Rugby. Istorie românească povestită de un grivițean (volumul 1), (p. 648)

Ministerul Muncii a amenajat baza sportivă de pe strada Veseliei, în cartierul Veseliei (ing. Stavri Cunescu), folosit de echipa de fotbal a ministerului.

Întreprinderea de Construcții Aeronautice românești a amenajat stadionul ICAR (), astăzi aflat la intersecția bulevardului Ghencea cu șoseaua Antiaeriană.

Înființarea secției de rugby a Căilor Ferate, cunoscută, ulterior, sub numele de Rugby Club Grivița Roșie, denumire schimbată de-a lungul timpului. Istoria secției de rugby a fost legată, începând cu anul 1953 de activitatea sportivă desfășurată în Parcul Copilului, pe baza sportivă Cireșarii. 

Înființarea echipelor de fotbal sau rugby nu a însemnat și construirea simultană a bazelor sportive. De exemplu, echipa de rugby juca pe Triunghi, un stadion improvizat între linii, iar echipa de fotbal și-a desfășurat jocurile pe un teren numit CAB, din zona Arcului de Triumf. Stadionul Giuleștiul a fost inaugurat abia în 1939, iar echipa de rugby a început să joace în Parcul Copilului abia în 1953.

Conform statisticilor oficiale, la 23 august 1944, existau în toată țara 104 arene și terenuri de fotbal, 54 piste de atletism, 197 săli de sport și gimnastică și 71 de baze de înot. (Postolache, p. 245)

Înființarea Organizației Sportul Popular, la inițiativa Partidului Comunist Român, care urma să activeze: “pe baza unui program elaborat de conducerea partidului, în vederea mobilizării maselor largi populare într-o mișcare sportivă de tip nou”.

Comuniștii considerau că “eliberat de tirania capitalului, sportul avea să devină o cauză a întregului popor, un susținător de nădejde al luptei clasei muncitoare și a partidului ei” și că “transpunerea în viață a lozincii Toate sporturile pentru popor! a legat nemijlocit mișcarea sportivă de procesul revoluționar din România democratică și a stabilit definitiv locul și rolul educației fizice și sportului printre elementele cu pondere crescândă în practica socială și în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii”.

— Postolache, 1975

“Sportul trebuie să înceteze să fie un privilegiu al unei categorii sociale restrânse, spre a deveni o cale largă ce duce la desăvârșirea fizică a marilor mase ale națiunii”

— Ștefan Voitec, ministrul educației

OSP a construit, prin muncă voluntară, baze sportive în București: Balta Albă (sectorul II Negru), Dudești-Cioplea și Șerban-Vodă. Stadioanele existente au fost folosite de către comuniști și pentru organizarea de mari mitinguri electorale.

Amenajarea Parcului Copilului, pe locul fostei gropi Cuțarida, în parcelarea ceferistă Steaua. 

Desființarea OSP și înființarea Comitetul pentru Cultură Fizică și Sport, care avea ca scop “realizarea politicii partidului și guvernului în domeniul culturii fizice și sportului, fixarea cadrului și stabilirea normelor și măsurilor necesare dezvoltării culturii fizice și sportului spre acele forme care le asigură o activitate continuă, în concordanță cu interesele Republicii”.

— Postolache, 1975

Amenajarea Bazei Sportive Cireșarii, în Parcul Copilului.

Rezoluția plenarei lărgite a CC al PMR din 19-20 august 1953, care stabilea amenajarea în centrele muncitorești a unor edificii culturale și sportive dotate cu mijloacele necesare pentru educarea culturală și fizică a oamenilor muncii.  

Amenajarea unui teren de tenis pentru ceferiști, în București, pe strada Banat, lângă Gara de Nord.

Adoptarea Hotărârii Consiliului de Miniștri 105/1956 – privind proiectarea și construirea de terenuri și instalații sportive în cadrul instituțiilor și întreprinderilor. Această hotărâre prevedea ca “întreprinderile sau instituțiile de orice fel cu 500 – 1000 de angajați să aibă un teren de volei/baschet, iar cele care aveau între 1000 și 5000 de angajați trebuiau să aibă un teren de volei pentru fiecare 1000 angajați, un teren de tenis pentru fiecare 2000 de angajați și un nucleu sportiv mic.”

Reorganizarea Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport în Uniunea de Cultură Fizică și Sport. “Noua organizație obștească s-a preocupat îndeaproape de organizarea asociațiilor sportive pe principiul teritorial și al locului de producție, ca unități de bază în dezvoltarea tot mai largă a educație fizice”.

“În București există 13 mari cluburi sportive, care dispun de zeci de baze sportive, 7 mari stadioane, 527 asociații sportive, organizate în cadrul unor întreprinderi și instituții economice și culturale, care dispun de 131 de terenuri de volei, 58 de terenuri de fotbal, 29 de săli sau arene de popice și un mare număr de alte terenuri și săli pentru diverse discipline sportive”.

— Ghidul Bucureștiului

Conform memoriului justificativ al echipei Institutului Proiect București, care a elaborat acel document,

“în îndeplinirea sarcinilor pentru dezvoltarea continuă a activității sportive de masă și pentru creșterea nivelului performanțelor sportive, asigurarea unor condiții materiale corespunzătoare reprezintă un obiectiv important. […] Necesitatea studiului propus se justifică prin locul pe care educația fizică și sportul îl ocupă în societatea modernă. Solicitările la care este supus omul în zilele noastre, ritm intens de existență, efort intelectual susținut, uzura sistemului nervos impune necesitatea exercițiului fizic ca element de compensație.” […]

“Ținând seama de situația existentă și de necesitățile de perspectivă ale activității sportive de masă, precum și dezvoltarea pregătirii de performanță și activității competiționale din orașul București, se propune studierea distribuției în oraș a bazelor sportive, ținând seama de zonificarea de principiu stabilită prin schița planului general de sistematizare al orașului București în varianta 7B, se propune studierea posibilităților pentru satisfacerea normei de 5 mp /loc în baze sportive, legate prin sistemul de deservire de zonele de locuit și principalele zone industriale, prin studierea diferențiată a dotărilor în funcție de gradul de complexitate.

“Raportată la necesarul teoretic admis, suprafața afectată culturii fizice și sportului în București se relevă a fi insuficientă., considerând populația actuală de 1.389.000 locuitori.”

Baza de calcul pentru aprecierea necesarului: “Studiul normelor conținute în literatura de specialitate relevă unanimitatea aprecierilor elaborate prin studiile urbanistice și practica mondială a zonificării marilor orașe. Norma de 5 mp /loc se divide în 3.5 mp/loc pentru amenajările sportive de orice fel, 3.0 mp/loc pentru ștranduri și baze nautice, 0.5 mp/loc pentru locuri de joc pentru copii, 0.1 mp/loc pentru săli de pregătire fizică – o sală la 2000 locuitori și o piscină la 50.000 locuitori.”

În ceea ce privește mobilarea terenurilor, au fost elaborate trei baze sportive-tip, consumurile pentru lucrările edilitare s-au stabilit pentru bazele-tip. “Amplasarea bazelor sportive de sector a urmărit deservirea zonelor de locuit, prin situarea în centrul de greutate al ansamblurilor de locuințe, folosind terenuri improprii pentru construcții, care pot fi integrate în zone de odihnă și agrement, sau extinderea unor amenajări existente.

Astfel, în limitele zonei lacului Străulești, a cărui amenajare se află în studiu, se propune utilarea bazelor sportive pentru sectoarele 1 și 8. Reorganizarea și extinderea bazei sportive Voința (Lacul Floreasca) și unificare dotărilor sportive grupate în jurul lacului poate servi ca amenajare sportivă centrală pentru sectorul 2. Pentru sectorul 3, se propune amenajarea bazei sportive de sector pe amplasamentul Fundeni1, propus prin studiul de față. Sectorul 4 va putea folosi baza sportivă de sector din parcul central al ansamblului Titan. Amplasamentul Tineretului, propus prin studiul nostru, dotat ca bază sportivă a sectorului 5, formând împreună cu dotările-unicat din dealul Piscului și parcul Tineretului o zonă complex utilată pentru odihnă și agrement în sudul orașului. Propunem amenajarea bazei sportive pentru sectorul 6 pe terenul studiat pentru baza hipică, lângă stadionul Steaua. Dotările de sport și agrement de pe terenul studiat ca variantă pentru amplasarea hipodromului, stadionul Steaua și baza sportivă de sector ar deservi corect ansamblul de locuințe în curs de definitivare din Drumul Taberei. Pentru Sectorul 7, funcția de bază sportivă de sector va putea fi preluată de stadionul Politehnicii, completat cu dotările necesare, această utilizare a bazei Politehnica este condiționată de amenajarea complexelor sportive studențești de pe teritoriul Institutului Politehnic aflat în construcție. Se propune menținerea în folosința asociațiilor sportive din marile industrii bucureștene a bazelor sportive Laromet pentru industriile din nord-vestul orașului, Nuțu-Ion pentru zona industrială Panduri-Rahova- Sebastian, precum și amenajarea bazelor sportive propuse din detaliile de sistematizare ale zonelor industriale UMGB, 23 august, Republica, Popești-Leordeni, Dudești și Progresul-Jilava. În afară de bazele sportive universitare existente și complexul Tei, a cărui extindere este posibilă, bazele pentru sportul universitare se vor amenaja odată cu construire noilor institute de învățământ superior.

Amenajarea bazei sportive Tracțiunea.

Finalizarea lucrărilor la stadionul CFR din Cluj

— Lupta CFR, 31 martie

Amenajarea bazei sportive CFR BTA

La nivel național, “în sfera sindicatelor, se aflau în martie 1974, peste 2073 asociații sportive (dotate cu aproximativ 2700 baze sportive diferite)”.

Amenajarea bazei sportive Victoria CFR

Înființarea IMMR “Grivița Roșie”, organizație care îți propunea să asigure o largă participare a oamenilor muncii din această întreprindere a ministerului Transporturilor la practicarea sportului.

Amenajarea bazei sportive ceferiste de la Iași: popicărie cu 4 piste, 2 bazine de înot, terenuri de volei, baschet, tenis de câmp și handbal, o pistă de atletism

— Lupta CFR, 17 septembrie

Amenajarea bazei sportive de la Complexul CFR Dej.

— Lupta CFR, 19 august 1983

Amenajarea bazei sportive Speranța Triaj.

Amenajarea Parcul Feroviarilor din Cluj.

Amenajarea bazei sportive ceferiste de la Suceava.